Ce este DhAMMA

0

Un termen cunoscut într-o forma deosebită
sau
„Ce este DhAMMA?”

–  iată o întrebare ce-i preocupă pe mulți. În Europa, oamenii se întreabă adesea:
DhAMMA este religie sau filozofie?” dupa care le place să discute despre asta ore în șir. Uneori, învățăturile lui Buddha sunt numite „filozofie orientală” sau chiar „misticism oriental”. Se mai poate observa că atunci când se vorbește despre DhAMMA, este adesea numită doar “un sistem de moralitate” creat de om,  nu de Dumnezeu.

Dar este o altă definire:
DhAMMA este CALEA de dezvoltare spirituală, o CALE de practici ce duce la eliberarea de întinările mintale, cu alte cuvinte – spre iluminare.

DhAMMA
, ca sistem integru, este destul de diferita de religiile teologice cu care noi, occidentalii suntem familiari. DhAMMA este o penetrare directă în tărâmul spiritual fără a recurge la zeități sau alte „forțe active”. Trăsătura sa distinctivă este obiectivitatea profundă, care este mult mai aproape de ceea ce numim psihologie decât de ceea ce obișnuit numim religie. Este o cercetare constantă a realității, o examinare atentă „sub microscop” a însuși procesului de percepție, al cărui scop este să înlăture vălul iluzoriu prin care vedem de obicei lumea și, astfel, să dezvăluim realitatea supremă. Meditația ViPassana este o tehnică străveche unică, concepută exact pentru asta.

Ceea ce se numește cu termenul sanscrit “Dharma” și cu temenul din limba originală paliDhAMMA”, este în esență o colecție completă de diferite metode prin care Buddha a transmis o anumită direcție, și anume predarea Iluminării – eliberarii minții de întinările care o învăluie, astfel indicând CALEA. De fapt se dovedește că totul este foarte simplu. DhAMMA nu este altceva decât metoda ce ne ghidează spre a dobândi această experiență.
Aceasta este calea ce duce spre Eliberare.
Este remarcabil încă un aspect esențial – Buddha nu a predat budismul. El a predat DhAMMA; El a învățat adevăruri despre suferință și cauzele ei, despre încetarea suferinței și modalitatea de a se elibera de ea.

Semnificația cuvântuluiDhAMMA

Cuvântul DhAMMA, iși trage originea din limba pali și este folosit atât pentru a transmite realitatea percepută de Buddha, cât și pentru a exprima conceptual și verbal această realitate, adică învățăturile sale. Aceste două sensuri sunt strâns legate; de fapt, ceea ce exprimă sunt două aspecte ale aceluiași lucru.
Primul sens: DhAMMA – ca adevăr, lege sau principiu al realității – se referă la conținutul obiectiv al experienței Iluminării.
Al doilea sens: DhAMMA – ca doctrină sau învățătură – se referă la modul în care este exprimată experiența în cuvinte spre beneficiul altora. Se poate spune că experiența corespunde aspectului de înțelepciune al Iluminării, iar expresia ei corespunde aspectului de compasiune, pe când înțelepciunea și compasiunea sunt stâlpii inseparabili ai întregului edificiu al învățăturii meditației conștientizării.

Aceste semnificații ale cuvântului DhAMMA nu sunt singurele din învățăturile meditației conștientizării, deși sunt principalele. Acesta este un cuvânt polisemantic cu multe nuanțe de sens care sunt determinate de context.

Revenind la primele două aspecte, pe care le-am menționat deja, găsim un exemplu de utilizare a „DhAMMA” pentru a însemna „lege”, „principiu” sau „adevăr” în textul clasic numit Dhammapada, care spune:
Ura [în această lume] niciodată nu poate să fie elimenată de către ură. Ea este înlăturată numai de iubire. Aceasta este o lege eternă”.
Aici cuvântul, lege, este „DhAMMA”. Este deja inerent însăși faptul că ura nu se exclude prin ură, ci doar prin iubire. Acesta este principiul, legea, acesta este adevărul etern. Aici „DhAMMA” este o lege umană și spirituală, s-ar putea spune, un principiu universal.

Apoi există „DhAMMA” ca doctrină sau învățătură – cel puțin aceste cuvinte îi transmit în mod aproximativ sensul. Nu este chiar o “doctrină” în sensul teologiei, ceva în care trebuie să crezi și nu este chiar o „învățătură” – mai mult ca o descriere, o explicație, o prezentare a lucrurilor.

Și – doar pentru a atinge alte definiții – dhamma (aici cu litera mică) poate însemna pur și simplu un lucru (sau un fenomen, în termeni tehnici, filosofici). Dacă folosim cuvântul în acest sens, se poate referi la orice lucru, fie el fizic, mental, spiritual sau transcendental. „dhamma” poate însemna și „obiect mental”. În Occident vorbim de obicei despre cinci simțuri, dar în tradiția meditației conștientizării există șase: pe lângă cele cinci organe de simț – ochi, ureche, nas, limbă și corp – există un al șaselea organ – mintea. Așa cum obiectul pentru ochi este formă materială, pentru ureche este sunetul, pentru minte există idei sau obiecte mintale, iar cuvântul folosit pentru idee în acest context este dhamma.

Astfel, semnificațiile cuvântului „DhAMMA” sunt foarte variate, iar sursele originale trebuie abordate cu grijă pentru a izola sensul potrivit al cuvântului dacă dorim să înțelegem sensul la care se referă. În cazul nostru, ne vom concentra pe DhAMMA ca principiu sau adevăr și pe DhAMMA ca învățătură sau cale. Probabil că este util să afirmăm că ne vom uita la teorie și practică – cu excepția cazului în care ținem cont că toată predarea despre meditația conștientizării este de fapt o CALE a practicii.

Buddha nu a fost un om obișnuit, nici un zeu sau fiul unei zeități: era o ființă umană iluminată. Ca ființă iluminată, avea multe calități deosebite: puritate supremă, o mare înțelepciune și o compasiune absolută. Din această compasiune a comunicat cu oamenii pentru a-i ajuta să crească spre libertate și să se dezvolte. Astfel DhAMMA este comunicarea dintre cel iluminat și cel neiluminat, inspirație de la cel care are libertate spirituală către cel care nu este încă liber spiritual. Sau, simplu spus, este când o persoană vorbește cu alta, inspirându-l și încercând să acorde ajutor.

Este important pentru dezvoltarea continuă a personalitații să nu permitem opiniilor stabilite să ne stagneze mintea. Posibil că la timpul său aceste idei și-au făcut rostul lor propulsându-ne în cunoașterea realitații. Însă cu timul, aidoma apelor curgătoare ce s-au oprit din miscare și s-au acoperit cu un văl de algii aceste păreri s-au transformat înt-o piedică în calea cunoașterii, acoperind mitea cu vălul prejudecăților.
Este necesar să permitem vântului proaspat a interesului să spulbere acest văl și să ne conducă înainte, pe calea noilor descoperiri și întelegeri, pe calea cunoașterii. Să folosim “necunoașterea” ca pe o treapata în calea progresului nostru, și să nu admitem ca ea să devină o piatră de potictire și stagnare, care ne-ar sigila ignoranța și eroarea minții.
Avansând pe calea noilor descoperiri, să nu ne agățăm de careva concluzii intermediare și parțiale care pot să ne inducă în ceața auto-amăgirii și mulțumirii de sine. Pripirea în acest proces poate duce cu ușurință la confuzie. Ci mai degrabă să păstrăm în vizor întrebarile apărute ca pe un reper pentru cercetarea noastră de perspectivă.

Calea vieții nu este ușoară pentru nimeni. Indiferent ce automobil conducem, drumul niciodată nu va fi perfect. Practicarea DhAMM-ei nu presupune că pe drumul vieții nu vor fi  crăpături și gropi. Această CALE ne oferă resursele interioare pentru a depasi obstacolele, fără a adăuga suferință inutilă la durerea obiectivă. Acei care urmează DhAMMA,o fac nu pentru ca să obtină ceva, ci mai degrabă, pentru a se elibera de cele ce-i stagnează, renunțând de orice posesiune ce îngreuieză avansarea, ca în final, sa se bucure de însasi CALEA pe care o parcurg. Da, pentru ei ținta este cuprinsa în CALE!

1 thought on “Ce este DhAMMA”

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *